Transilvania, Ţara Făgăraşului, pe malul Oltului, în satul Şona, pe strada principală la nr. 209 se află o casă. Iar prin fereastra ei creşte un copac. Se ridică, deschide obloanele, ajunge până la cornişă şi vrea să atingă cerul. E un soc. E bine să îl tai, spun unii, în alte culturi e bine să îl păstrezi. Am ales să fie unul din personajele locului, l-am tuns şi l-am protejat. E dramatic. E viu, e sensibil, e frumos. E din povestea noastră.
Mai departe, dacă te plimbi pe lângă casă, îţi dai seama că uşile se deschid foarte greu, că terenul e mlăştinos, că nu a mai locuit nimeni de multă vreme. Casa locuieşte în ea însăşi, prăbuşită în pivniţă, puţin câte puţin, an de an. Peste piatră, ţigle, pământ galben şi grinzi de stejar vântul a presărat seminţe. Au început să iasă ierburi de toate felurile, corcoduşi, urzici, mură, tătăneasă, plante mai mici, mai mari care au invadat cu rădăcinile lor toate rosturile a ceea ce au fost în urmă cu 15 ani pereţi. A rămas doar faţada în picioare, cu demnitate.
Ce ar fi dacă peste toate s-ar aşeza un nor roz şi de fapt locul ar găzdui un teatru-grădină de vară, instrumente muzicale, artişti, copii, tineri şi bătrâni din sat, să fie un loc de întâlnire? Un loc în care să visezi sub cerul liber, un loc deschis artelor…oamenilor şi emoţiilor lor?
Am cunoscut familia care are terenul. I-am povestit ce visăm să facem. A acceptat să mergem împreună mai departe şi să împlinim acest vis. Suntem recunoscători Doinei Costea şi lui Niculae Frăţilă şi familiei lor extinse. Le mulţumim pentru că ne dau curaj să arătăm că ruinele au încă multe poveşti de spus, că merită să fie îmbrăţişate şi puse în lumină bună.
Ce facem
Chemăm peisagiştii şi biologii să se uite la peisajul natural al Şonei, la speciile din teren, evaluăm relaţia dintre ruine şi plante, ne gândim la softcapping şi la alte tehnici de împrietenire a naturii cu construcţiile vechi. Alegem ce cade, ce se taie, ce se ajustează, cum se îngrijeşte terenul.
Încep măsurătorile, se scanează 3D ruina.
Pe faţadă e scris un mesaj Reparatusau prin Mihaiu Raita Anul 1900… Voluntarii între timp încep o formă de arheologie sentimentală. Încearcă să îşi explice cum s-au construit casele în Şona şi sapă… şi sapă… şi sapă. Apoi cară zeci de roabe de resturi, dezgroapă părţi din casă, scări de lemn şi cu grijă înlătură tot ce s-a prăbuşit.
Apare un alt personaj… singura grindă rămasă pe poziţia originală în camera bună, coaptă pe jumătate şi pe capete, dar încă în ziduri sprijinită, cu un mesaj cioplit cu litere chirilice… 1809 martie 20 Popa Bucur…
Mergem înainte spre şură şi vedem că din ea a mai rămas doar grajdul şi 4 îmbinări superbe, care parcă ne spun să le ţinem pe loc. Ne gândim o clipă. Vine un vecin şi ne întreabă ce facem cu piatra dezgropată. Ce să facem? O vom refolosi pe toată, o vom reţese şi vom propti ruina, o vom consolida şi transforma într-un decor de teatru, după ce vom pune zidurile în siguranţă. Vom pune o scenă modulară în curte şi vom repara ce se poate repara, păstrând şi povestea ruinei la vedere.
Strângem materiale, unelte vechi, căutăm să învăţăm să cioplim la bardă buşteni de ştejar.
Povestim cu producătorul de var hidraulic, Hasit România, şi primim ca donaţie var hidraulic, ca tencuielile să fie rezistente pe terenul mlăştinos. Primim încurajări de la Bogdan Prelipcean şi de la echipa sa şi informaţii despre reţete pe bază de var.
Peisaj fără timp
În cât timp vom face acest lucru? Nu ştim.
Cu cine? Da, ştim. Cu toţi cei care visează la o casă albastră cu un nor roz deasupra. Pentru că „Noi suntem din plămada din care sunt facute visele/ Şi scurta noastră viaţă o întregeşte un somn”. William Shakespeare
În imagine este lucrarea în ulei pe pânză a pictorului Ştefan Câlţia.
Sunt parte din această iniţiativă, ce aparţine Asociaţiei Monumentum:
Arhitect Eugen Vaida
Coordonator: arhitect Cosmin Pavel
Coordonator tehnic: Ştefan Vaida
Coordonator tehnic şură: arhitect Jan Hülsemann
Scanare 3D: Călin Şuteu
Releveu casă şi şură: Simona Iovănescu şi Dragoş Nuţă
Peisagişti: Raluca Rusu şi Alex Ciobotă, Biolog: Cosmin Ivaşcu
Au contribuit până acum la povestea de mai sus, ca voluntari, din partea Asociaţiei Monumentum: Tudor Coman, Ciprian Muntean, Fabian Spânu, Paul Haraga, Claudiu Maier, Paul Ursa, Vasile Moldovanu, Mihai Sava, Ioana Scărlătescu, Gheorghe Mareşancu, Tudor Pelin, Daria Şarapatin, Tudor Onofrei, Irina Duminică, Mara Șandru, Ana Marica.
Din sat: Doina Costea şi Niculae Frăţilă, Liviu Dănilescu, Mihaela şi Mihai Frăţilă, Bogdan Andercău, Genu, Cătălin Dumbrăvescu.
Ideea s-a ivit pe teren, în timpul unui exerciţiu şi îi aparţine lui Adrian Florea. Imediat am considerat că este cea mai potrivită soluţie pentru povestea Şonei. Şi am transformat totul într-o idee posibilă.
Șantierul-școală de restaurare de la Șona are loc în perioada 16-30 iulie 2023.
Iniţiativa Asociaţiei Monumentum face parte din programul educaţional amplu de la Şona, bazat pe întâlnirea dintre arhitectură şi celelalte arte se desfăşoară pe o perioadă de 10 ani şi este iniţiat de Asociaţia Monumentum, Fundaţia culturală Ştefan Câlţia, în parteneriat cu Asociaţia sătească „Şona noastră”. Și am început cu restaurarea fațadelor albastre, folosind materialele naturale, tehnicile, uneltele și rețetele vechi de tencuială. În ultimii 3 ani, începând cu 2020, peste 300 de voluntari au venit la Șona pentru a-și dărui timpul și priceperea.
Photos: Diana Iabrasu, Dragoş Nuţă
Cum ne puteţi sprijini
Vă invităm să ne susțineți inițiativa pentru a putea repeta gesturile simple ale meşterilor şi a salva cele mai frumoase colţuri de lumea rurală. Gestul vostru reprezintă un semn important pentru patrimoniu, un Heritage pass pentru arhitectura vernaculară din România. Noi punem toate resursele într-un Fond Albastru.
ASOCIAȚIA MONUMENTUM – FOND ALBASTRU
Sprijin direct prin transfer în contul bancar
Transfer bancar cu specificația ALBASTRU
IBAN: RO46RNCB0227141236620001
Cod SWIFT: RNCBROBU
Nume bancă: BCR SUCURSALA JUDEȚEANĂ SIBIU
Adresă bancă: STR. EMIL CIORAN, NR. 1, SIBIU
Nume: ASOCIAȚIA MONUMENTUM
Adresă: COM. ALȚÂNA, NR. 557, SIBIU, ROMANIA
