De la prima mea imagine filmată cu o cameră profesională şi până acum au trecut 9 ani. Între timp, eu m-am ţinut de promisiunea faţă de mine şi am devenit documentary filmmaker freelancer. Am simţit anul acesta, după ideea de a aduna poveşti în jurul culorii Albastru, că e loc mult de experimentat şi că ar fi fain să caut oamenii frumoşi care să facă parte din poveste.
Când eşti independent, încerci să te implici în multe, să cauţi personaje, parteneri care să creadă în tine şi în ideile tale, să planifici călătorii şi să faci tot timpul upgrade tehnic. Încet-încet am început să îmi cumpăr sau să închiriez echipamente de filmat şi fotografiat. De ce vă spun despre echipamente? Pentru că sunt uneltele vitale unui om în căutare de poveşti, pentru că numai cu ajutorul lor poveştile pot fi înregistrate şi pentru că vreau să fac exerciţiul de a descoperi echipamentele cu care lucrez. Şi pentru că atunci când le-am scris celor de la Sony România despre proiectul Albastru şi le-am spus că vreau să testez şi să învăţ cum se folosesc noile generaţii de obiective şi aparate, ei au îmbrăţişat repede ideea şi mi-au dat o şansă. Am promis că voi începe să scriu despre experienţele mele tehnice, fără pretenţia de a fi un om super cunoscător. Vreau să vă zic simplu ce descopăr, cum mă simt folosind un echipament, ce probleme întâmpin şi ce îmi place.
În urmă cu 4 ani, am început să filmez cu un body Sony Alpha 6300 şi obiectivul din kit. Apoi, în timp, am făcut upgrade la Sony Alpha 7S, apoi Sony Alpha 7 SII, apoi am testat Sony Alpha RII, ca în prezent să lucrez cu un Sony Alpha 7 III.
Întotdeauna îmi plac discuţiile despre aparate şi obiective şi moduri de a surprinde imagini bune. Învăţ în permanenţă de la realizatori de filme documentare şi de la fotografi cum să folosesc o opţiune la un aparat sau ce calităţi faine are un obiectiv. Nu am fost niciodată o persoană foarte tehnică, dar nici total pe lângă. Îmi place să spun că sunt suficient de atentă încât să înţeleg lucrurile de bază şi să fac apoi descoperiri singură. Uneori, funcţionează şi intuiţia :).
Ce-mi place la Sony Alpha 7 III
Îmi oferă încredere
E foarte important când eşti pe teren la filmări cu un personaj să ştii că aparatul tău e în poveste cu tine. Că se comportă bine tehnic şi că îţi oferă un confort mental mare. Asta am simţit după ce am trecut de la Sony Alpha 7S II la Sony Alpha 7 III.
De ce:
Touch Focus
Funcţia de touch focus se mişcă atât de precis şi de fain, încât îţi lasă o parte din minte liberă care să se concentreze pe realitatea pe care vrei să o surprinzi fără să fii stresat că nu ai focus. Mai ales că la 4K orice mică ezitare de focus e deranjantă, dacă nu ţi-ai propus să aibă valoare estetică. La Sony Alpha 7 III poţi să schimbi punctul de focus unde vrei, la o simplă atingere cu degetul pe ecranul aparatului, în zona aleasă de tine. Poţi face asta chiar şi în timpul filmării, iar mutarea focusului de pe un plan pe altul se face super smooth şi bine încât poţi să utilizezi cadrul fără probleme. Nu mai apare senzaţia de defect tehnic, la schimbarea de focus. Funcţia asta este foarte bună atunci când filmezi acţiuni irepetabile (de tipul mişcărilor pe care le fac actorii în spectacolele de teatru, având subiecte care se deplasează în profunzimea câmpului vizual sau interviurile cu personaje aflate în mişcare). Singura valoare de care trebuie să ţii cont când alegi să foloseşti touch focus este alegerea din meniu a tipului de răspuns şi a sensibilităţii motorului de focus.
Eye auto focus tracking
Eu filmez multe interviuri sau fac filme-portret. Tot timpul focusul pe chipul personajului, care poartă sau nu ochelari, focusul pe ochi au fost problematice, mai ales dacă personajul se mişcă în cadru. Suportul extraordinar pentru filmare îl oferă funcţia de eye auto focus tracking pe care Sony a introdus-o, după ultimul firmware update, şi pentru modelul Sony Alpha 7 III. Filmarea de portrete, interviuri şi urmărirea de personaje în mişcare este mult îmbunătăţită. Iar dacă aparatul are în pereche un obiectiv cum este Sony 70-200mm F/4.0 OSS G sau Sony 100-400mm F/4.5-5.6 OSS GM, performanţa este dublată şi de viteza de reacţie a focusului dată de motorul Direct Drive Super Sonic wave.
Obiective Sony + body Sony Alpha 7 III
Sony 100-400mm F/4.5-5.6 OSS GM
Unul dintre obiectivele extraordinare pe care am avut ocazia să le folosesc este Sony 100-400mm F/4.5-5.6 OSS GM. În ciuda plajei focale foarte mari, obiectivul m-a surprins prin greutatea foarte redusă – mai puţin de 1,5 kg. Este extrem de versatil şi are o precizie impresionantă în stabilirea punctului de focus. Folosit în modul video, cu funcţia de auto focus continuu activată, nu a ratat aproape niciun cadru. Reproducerea culorilor e foarte exactă şi cele nouă lamele ale diafragmei formează un bokeh foarte plăcut.
Sony 85mm F/1.4 GM
Dacă este să te îndrăgosteşti de un obiectiv, fără doar şi poate el este Sony 85mm F/1.4 GM. Are cel mai frumos bokeh pe care l-am obţinut vreodată chiar şi atunci când subiectul se află la o distanţă apreciabilă de aparat. Calitatea lentilelor şi a tratamentelor îţi oferă un potenţial excepţional în reproducerea culorilor şi a texturilor. Sharpness-ul este impresionant chiar şi atunci când diafragma este deschisă la maximum. Pentru crearea de portrete-interviuri în filmul documentar, folosind lumina naturală din spaţii slab luminate, este obiectivul perfect şi partenerul cu care visez mereu să plec la filmare.
O scurtă călătorie în timp
Începutul meu de poveste cu Sony se plasează în timp în anul 2011. Atunci am început să filmez primele mele cadre din prima încercare de a face un documentar scurt. Un proiect experimental coordonat de DW-Akademie pentru câţiva jurnalişti europeni tineri, la început de drum, pe care i-a pus în echipe cu jurnalişti seniori din Africa. Momentul de întâlnire cu Sony l-am avut pe o plantaţie de bananieri în Uganda, Africa de Est. Cu un Sony DVCam care mi-a transformat felul de a vedea şi de a înţelege lumea. Acolo, în timp ce filmam cum se taie un bananier, am simţit o formă de libertate nemaintâlnită până atunci şi mi-am dat seama că asta vreau să fac de acum înainte. Să filmez şi să pun poveştile împreună în filme documentare.
Suntem arhivatori de imagini, de sunete, de idei. Plini de sensibilitate şi de spirit. Să ne bucurăm mai mult.
Mulţumesc, Sony România şi Diana Silion pentru că sunteţi parte din perioada cea mai faină din viaţa mea, în care experimentez mult şi pentru că aţi devenit prietenii proiectului Albastru.
