Pe ulițe sinuoase, îngemănate pârâului, se ascunde o poveste după fiecare colț. Case ridate de timp, ale lor obloane amorțite în rame, șuri grele de zid, porți cioplite din stejar.
Fiecare curte are povestea ei, dar toate urmează același ritm. A început, de regulă, cu libertatea. Cu prima generație de făgărășeni care nu s-au mai numit iobagi, au plecat în lume să-și caute norocul. Apoi, întorși la satele lor, au cumpărat pământuri unde să ridice case mândre, albastre ca cerul verii.
Libertatea însă n-avea să dureze mult, iar vechiile fațade s-au înnorat de cenușa războiului. După a venit socialismul, în nuanțe stridente, industriale.
Prin fiecare eră, curțile au îndurat, primind o înfățișare pe măsură. Proprietar după proprietar a luat condeiul, a scris al său capitol cum a știut, cum a putut. Unul în nuanțe palide de ou-de-rață, altul cu ciment aspru și rece.
Vine însă un moment când toate poveștile par cumva să înghețe. Casa este lăsată în urmă de marșul vremii, nu-și mai găsește o vocație, rămâne într-o permanentă anticipare. Lanțul nu e rupt – mai sunt încă oameni pe care îi leagă amintirile de acel loc – este doar într-o tensiune nespus de fragilă. Pare că nu mai știm să continuăm.
Așa era casa soților Vîrtan, atunci când am descoperit-o și mi-am spus că vreau să o salvez.
Așa cum își spune orice iubitor de case vechi, când un loc îi fură inima. însă noțiunea de a salva are o finalitate, o grandoare străină realității. Nimic nu se termină niciodată, iar patrimoniul este ceea ce dăm mai departe, ce îngrijim pentru a putea apoi să fie îngrijit de alții. Nu este vorba despre un mare gest salvator, ci despre înțelegere, asumare, transmitere. E exercițiul de a intra în pielea Maistărilor care au ridicat aceste mândre case, a reînvăța să fim blânzi cu natura, să lucrăm cot la cot, să trăim frumos. E despre cum o casă veche ne poate salva pe noi.
Albastru în Sărata:
Desenând harta caselor albastre, am ajuns în Sărata, unde ultramarinul se ivește timid la tot pasul, ori furișat sub tencuieli scorojite, ori palid și spălat de ploi. Aici trecutul însuși e albastru, mai ales pentru familia Vîrtan, a căror casă rezumă, în materia ei, mai bine de un secol de locuire în Țara Făgărașului.
De la proiect de școală…
Așadar, introduceri. Suntem Irina Bololoi și Tudor Costea, absolvenți ai Facultății de Conservare și Restaurare de Arhitectură din Sibiu, în cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”.
Inițiativa noastră a început ca o simplă lucrare de licență, un studiu despre valori ascunse și potențial. Am avut ocazia să descoperim, alături de proprietari, farmecul acestei mici bijuterii, observând cu fiecare vizită cum crește grija și aprecierea lor față de propria moștenire. Și îndrăznim să credem că, treptat, sensul acestei „moșteniri” s-a extins dincolo de unul material. Nu doar „imobil”, ci și „patrimoniu”; nu doar „al meu”, ci și „al satului”; nu doar „vechi”, ci și „albastru”.
…La șantier-școală.
Din 2 până în 16 august suntem în teren, cu sprijinul Asociației Caselor Albastre. Propunem un șantier-școală ca formă de lucru colectiv și de transmitere. Dincolo de intervenția punctuală, inițiativa își asumă un rol mai larg: acela de a deschide un manifest prin care aceste case pot continua să existe prin implicarea comunității, voluntarilor și prin susținerea proprietarilor lor.
Școala își propune să afirme un principiu esențial: o casă nu este doar o construcție, ci un nod de relații între oameni, memorie și loc. Prin acest cadru, ne dorim să încurajăm recunoașterea valorii acestor gospodării, să sprijinim proprietarii în redescoperirea lor și să deschidem posibilitatea unor intervenții viitoare, construite responsabil și în acord cu identitatea locului.
Casa se află în Sărata pe strada Pielarilor nr. 226. Povestea o citiți pe albastru.ro
Inițiativa este încurajată datorită Fondului Albastru, construit din sponsorizări și donații din partea comunității pentru Albastru
Ne susțineți?
FOND ALBASTRU
Vă invităm să vă implicați pentru a proteja şi îngriji cât mai multe case cu arhitectură veche valoroasă de la sat. Să organizăm şantiere-şcoală cu studenţii voluntari despre importanţa folosirii materialelor naturale şi a tehnicilor vechi de construcţie. Să repetăm gesturile simple ale meşterilor şi să putem salva cele mai frumoase colţuri de lume.
Gestul vostru reprezintă un semn important pentru patrimoniu, un Heritage pass pentru arhitectura vernaculară din România. Noi punem toate resursele într-un Fond Albastru.
Direct prin transfer în contul bancar
ASOCIAȚIA CASELOR ALBASTRE
Transfer bancar cu specificația ALBASTRU în Sărata
IBAN: RO51BRDE080SV38151920800
Cod SWIFT: BRDEROBU
Nume bancă: BRD
Nume: ASOCIAȚIA CASELOR ALBASTRE
Vă rugăm să ne informați cu privire la donația dumneavoastră, printr-un email la [email protected] cu menţiunea Albastru.
Vă mulţumim în numele tuturor voluntarilor Asociației Caselor albastre.
